Virozele respiratorii sunt unele dintre cele mai frecvente boli intalnite la nivel mondial. Se considera ca aproximativ 90% din populatia tarilor dezvoltate trece anual printr-un episod de viroza respiratorie. Ele sunt provocate de expunerea la o varietate de virusuri cu care venim in contact in fiecare zi.
Termenul de raceala se refera la boala cauzata de o multitudine de virusuri cu tropism pentru aparatul respirator, care dureaza in general cateva zile (3-5) si se vindeca de la sine fara nici o complicatie. Pe langa durerile de cap se mai pot asocia si rinoree, congestie nazala, usoare dureri faringiene si/sau tuse neproductiva.
Gripa este o boala respiratorie contagioasa produsa de virusurile gripale. Se cantoneaza la nivelul aparatului respirator (nas, gat si plamani) si se manifesta prin: febra, cefalee, fatigabilitate, tuse, dureri faringiene, congestie nasala si dureri musculare la nivelul intregului corp. Aceste simptome sunt catalogate generic ca « simptome gripale ».
Gripa, fiind o infectie respiratorie virala mult mai serioasa, poate produce simptomele de mai sus, care, spre deosebire de raceala, dureaza cateva saptamani.
Oricine poate face gripa dar simptomele sunt mai severe la anumite categorii de pacienti. Majoritatea pacientilor care fac gripa se insanatosesc dupa 1-2 saptamani. Exista cazuri cand pot aparea complicatii (cum ar fi pneumonia), care pot pune in anumite situatii viata in pericol. Cele mai frecvente complicatii sunt legate de apratul respirator: pneumonia, bronsitele, sinuzitele, otitele, etc. Gripele pot produce, de asemenea, decompensarea bolilor cronice (astm, insuficienta cardiaca, etc).
Gripa este asemnatatoare racelii in multe privinte, amandoua fiind infectii virale ale aparatului respirator. Daca, din greseala, raceala este „supra-diagnosticata” ca fiind gripa, nu este nici o problema. In cel mai rau caz, o raceala poate conduce la infectii bacteriene secundare care se localizeaza cel mai frecvent la nivelul urechii medii sau a sinsurilor si pot fi tratate cu antibiotice. In schimb, daca gripa este “sub-diagnosticata” ca fiind raceala, complicatiile cu potential letal cum ar fi pneumonia pot fi omise din atentie.
Cu toate ca simptomele racelii si gripei sunt similare, cele doua boli pot fi usor distinse. In mod obisnuit, raceala incepe lent, cam la 2-3 zile dupa infectarea cu virus. Primele simptome sunt de obicei durerile faringiene urmate de stranut si curgerea nasului. De obicei temperatura este normala sau doar usor ridicata. Cateva zile mai tarziu se poate constata aparitia tusei de intensitate moderata. Simptomatologia poate fi mai serioasa la nou nascuti si copii, care pot avea temperatura pana la 39 °C. La acestia, de obicei, simptomnele racelii dureaza de la 2 zile la 1 saptamana.
Debutul gripei consta in aparitia brusca a cefaleei, a tusei uscate si a frisoanelor. Simptomele devin brusc mai severe decat cele ale racelii. Febra ridicata (pana la 40 °C) este frecvent intalnita. In mod obisnuit, febra incepe sa scada in a 2-a sau a 3-a zi odata cu aparitia simptomelor respiratorii (congestia nazala si durerea faringiana). Oboseala si senzatia de slabiciune pot persista cateva zile sau chiar saptamani.
Simptomatologia racelii si gripei poate fi similara cu cea din debutul unor boli infecto-contagioase mult mai grave cum ar fi rujeola, rubeola si mononucleoza. Alergiile pot avea, de asemenea, simptome similare racelii prin curgerea nasului, stranut, lacrimare, etc.
Daca simptomele persista, devin mai severe sau se localizeaza la nivelul faringo-amigdalian, stomacului sau plamanilor sau apar alte simptome cum ar fi voma, fotofobie sau modificarile comportamentale, trebuie suspicionate alte boli mult mai grave (potential letale) la debut (faringite streptococice, encefalite, etc.).
Pentru a impiedica declansarea suferintei, noile tipuri de vaccinuri ce apar in fiecare an au menirea de a lupta impotriva celor mai des intalnite tulpini virale. In plus, prescriptiile de medicamente pot reduce durata si/sau severitatea infectiilor gripale.
Tratamentul racelii
Dat fiind ca exista cateva sute de tipuri de virusuri ce pot fi contractati, simptomele, desi adesea asemanatoare, variaza de la caz la caz. Astfel, cunoscandu-le se poate decide care sunt medicamentele ce trebuie prescrise.
Antihistaminicele si decongestionantele sunt utile pentru deblocarea cailor respiratorii superioare, suprimarea rinoreei si a lacrimarii si calmarea stranuturilor.
In ultimii ani s-au facut pasi mari in tratamentul racelii, acestia concretizandu-se sub forma tabletelor pe baza de zinc, ce au dat bune rezultate. Pe masura ce tabletele se dizolva in gura zincul este eliberat in cavitatea bucala si se disperseaza in saliva. Zincul actioneaza chimic asupra virusilor racelii reducandu-se astfel gradul de infectiozitate al acestora. Atunci cand sunt luate la aparitia primelor simptome ale racelii, pastilele pe baza de zinc s-au dovedit a micsora intensitatea racelii precum si a duratei acesteia cu 42%. Pastilele pe baza de Zinc asociate cu vitamina C si B6 au efect sporit.
Principii de tratament al gripei
In general tratarea gripei se face prin medicamente simptomatice. Odihna, lichidele, analgezicele obisnuite (acetaminofen, ibuprofen, aspirina, ketoprofen, naproxen) la fiecare 4-6 ore pentru reducerea febrei sau a durerilor sunt indicate de la inceput. Copii sub 12 ani nu trebuie sa primeasca aspirina, acestia avand un risc crescut de aparitie a sindromului Reye.
Aceste produse nu numai ca reduc intensitatea febrei, a durerilor de cap si a frisoanelor, dar ajuta la eliminarea durerilor musculare ce apar si dureaza cateva saptamani in cazul gripei. Pentru ca organismul sa-si revina dupa oboseala pricinuita de gripa, trebuie ca pacientul sa se odihneasca o perioada de timp.
Trebuie tinut cont de interactiunile medicamnetoase si de reactiile adverse ale acestora. Astfel, la pacientii diabetici nu se pot da siropuri dulci iar unele produse continand alcool mai mult de 20% trebuie evitate la copii. Multe combinatii contin un analgezic, de obicei paracetamol. Doza maxima zilnica recomandata este de 4 grame. Decongestionantele administrate sistemic (pseudoefedrina, fenilefrina) trebuie utilizate cu precautie la pacientii cu cardiaci, diabetici si hipertiroidieni. Pseudoefedrina si fenilalanina sunt interzise la sportivi. Antitusivele nu se recomanda in prezenta tusei productive sau la pacientii astmatici predispusi la infectii respiratorii inferioare.
Un element important in strategia de lupta impotriva gripei este profilaxia acesteia. In acest sens, vaccinarea antigripala, vitamina C si zincul s-au dovedit eficiente.
Vaccinul trivalent pentru sezonul 2002-2003 recomandat de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii cuprinde tulpinile H1N1, A/New Caledonia/20/99; H3N2, A/Panama/2007/99 (A/Moscow/10/99-like); B/Hong Kong/330/2001-like.
Se considera ca nu trebuie prescrise antibiotice pentru tratarea gripei.
In prezent exista cateva tipuri diferite de medicatie antivirala disponibila; primele doua tipuri fac parte dintr-o noua clasa de medicamente numite inhibitori de neuraminidaza.
Zanamir – este un medicament nou, abia aprobat in vara anului 1999 de catre FDA. Acesta este un spray cu administrare nasala care actioneaza la nivelul plamanilor, la locul infectiei primare. In plus, pe langa tratarea gripei de tip A si B, s-a dovedit eficient in prevenirea gripei la 4 din 5 membrii ai unei familii care au locuit cu cineva infectat deja cu virusul gripal
Fosfatul de oseltamivir (Tamiflu), aprobat de curand de catre FDA, este primul inhibitor de neuraminidaza sub forma de pastila care este eficient impotriva celor doua tipuri de virusuri gripale A si B. S-a demonstrat ca reduce durata si severitatea simptomelor gripei in medie cu o zi la adultii nevaccinati care au acceptat sa fie inoculati cu virus. Medicamentul trebuie administrat in primele 40 de ore de la debutul simptomelor de gripa pentru a fi eficient. Dozele recomandata sunt de doua ori pe zi, timp de 5 zile. Efectele adverse includ greata, voma, bronsita, ameteala si tulburarile de somn. Nu s-a demonstrat eficienta in prevenirea gripei desi un studiu recent a sugerat faptul ca ar reduce sansele imbolnavirii cu gripa daca este administrat zilnic in primele 6 saptamani ale sezonului rece. Acest medicament nu este inca aprobat a se administra la copii dar studiile preliminare sunt incurajatoare; nu numai ca ajuta in tratarea gripei dar reduce, de asemenea, incidenta otitelor medii cu 40%.
Amantadina si Rimantadina sunt medicamente antivirale folosite numai impotriva tipului A de virus gripal. Amantadina este aprobata pentru folosirea ca agent profilactic si terapeutic, eficacitatea ei fiind de 75-90%, similara cu a unui vaccin antigripal. Astfel de medicamente sunt recomandate in mod curent pe o perioada scurta (5-7 saptamani) ca profilaxie in cazul epidemiilor de gripa de tip A la persoane nevaccinate cat si vaccinate dar cu risc crescut de imbolnavire (personal medical). Adiminstrate in scop terapeutic, aceste medicamente pot scurta evolutia infectiei cu virusul gripal de tip A cu 1 sau 2 zile daca sunt luate in primele 48 de ore de la aparitia bolii. Efectele adverse sunt in general minore si reversibile si includ stare de nervozitate, insomnie, ameteala si dificultati de concentrare. Aceste efecte adverse sunt mai des intalnite la persoanele in varsta.
Cand trebuie consultat doctorul?
Este bine sa consultati doctorul in urmatoarele cazuri:
- Daca simptomele dureaza mai mult de 10 zile;
- Dureri puternice in gat, dureri de urechi sau cap ce nu dispar dupa administrarea medicamentelor mai sus mentionate;
- Antecedente de tuberculoza, febra reumatica, dureri renale sau probleme cardiace;
- Dureri precordiale, dispnee, dificultati de respiratie;
- Tuse puternica, cu dureri localizte la nivelul cefei.
- Alergie la medicamentele antiinflamatoare.
Este bine ca majoriatea oamenilor sa consulte doctorul inainte de a lua oricare din aceste medicamente. Totusi, in anumite cazuri, tratamentul trebuie sa se faca numai sub prescriptie medicala : in caz de boli cardiace, astm bronsic, enfizem pulmonar, disfunctii tiroidiene, diabet, glaucom, hipertensiune arteriala, probleme respiratorii, secretii mucoase in exces, bronsite cronice, tuse cronica, tuse tabagica, dificultati la urinare cauzate de hipertrofia prostatei sau in caz de tratament concomitent cu inhibitori de monoamin-oxidaze (anumite antidepresive).
Toate recomandarile din prospectele medicamentelor se refera la persoanele adulte sau copii peste 12 ani. Pentru uz pediatric trebuie reduse dozele conform recomandarilor medicului sau farmacistului. Pentru posologie este recomandat sa fie citite indicatiile de pe ambalaje.
In incheiere, as vrea sa demontez cateva « mituri » legate de etiologia si tratamentul gripelor. Astfel, nu se poate lua gripa doar stand in mediu rece. Virusurile gripale sunt transmise numai de la o persoana la alta, fiind imposibila imbolnavirea in absenta unui contact cu o persoana bolnava. De asemenea, vaccinurile antigripale nu pot produce boala, acestea necontinand virusuri vii iar antibioticele, neavand nici un efect asupra virusurilor, sunt inutile in tratarea gripelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu